|
|
 |
Republica Moldova este o ţară cu tradiţii în agricultură care şi-a obţinut independenţa în 1991 şi a înregistrat un progres stabil în implementarea reformelor de tranziţie la economia de piaţă şi în procesul de democratizare, deşi dificultăţi persistă. Începând cu anul 1993 USAID a acordat peste
300 milioane dolari americani sub formă de asistenţă tehnică, axându-se preponderent asupra următoarelor direcţii: privatizarea sectorului funciar şi energetic, necesităţi din domeniul sănătăţii şi cel umanitar, proiecte ce vizează statul de drept, dezvoltarea antreprenoriatului şi reforma sectorului financiar.
Mai multe despre istoria, economia, politica şi cultura Republicii Moldova.
AŞA
SE
BĂTĂTOREŞTE
DRUMUL
PENTRU
AFACERI
 |
|
Primarul
de Edineţ, Leonid Jidacevschii, îi înmânează
lui Alexandru Mişcenco prima autorizaţie de activitate comercială,
eliberată de către Ghişeul Unic on-line
|
EDINET
- În
Moldova, reforma regulatorie devine un instrument din ce în ce mai
popular în combaterea eficientă a corupţiei şi luării
de mită. În combinaţie cu voinţa politică şi
susţinerea din partea populaţiei ea este aproape de neînvins.
Comunităţile şi regiunile locale se alătură treptat
echipei reformei regulatorii şi contribuie la distrugerea barierelor din
calea afacerilor.
Cea
mai recentă dovadă a acestui fapt s-a produs la Edineţ, unde
s-a deschis, cu asistenţa din partea USAID, un nou Ghişeu Unic
on-line pentru eliberarea autorizaţiilor de activitate comercială.
Ghişeul Unic este un oficiu administrat de către o organizaţie
non-guvernamentală, care uneşte instituţiile de stat într-o
reţea electronică specială cu scopul de a economisi timpul,
nervii şi banii oamenilor de afaceri. De exemplu, dacă doriţi să
obţineţi o autorizaţie pentru practicarea activităţii
comerciale la Edineţ, acum este suficient să faceţi o vizită
la Ghişeul Unic on-line, în loc de a "colinda" birourile
funcţionarilor ca să obţineţi vreo 10 semnături
necesare pentru licenţierea afacerii. Înainte era nevoie de mai
mult de trei luni, acum această procedură durează doar 10 zile.
S-a zis cu aşteptarea în anticamere, cu taxele şi penalizările
neoficiale, cu incertitudinea, frica şi confuzia.
Schimbarea
a fost resimţită de către Alexandru Mişcenco, om de
afaceri din Edineţ, specializat în comerţul cu amănuntul,
căruia i-a fost înmânată autorizaţia de activitate
comercială în cadrul ceremoniei de deschidere. El a declarat
în faţa membrilor comunităţii oamenilor de afaceri,
oficialităţilor publice şi reprezentanţilor presei, care
s-au adunat pentru a participa la eveniment: "Aceasta nu este prima
autorizaţie, pe care o primesc, însă e de departe autorizaţia
obţinută cu cea mai puţină bătaie de cap. V-aş
recomanda să deschideţi câte o nouă afacere, doar pentru
a vă convinge, cât este de simplu să obţii autorizaţia."
Ghişeul
Unic on-line din Edineţ este al treilea de acest tip deschis în
Moldova. Primul a fost inaugurat la Cahul în luna mai, al doilea – la
Hînceşti în octombrie. Ghişeul din Edineţ şi-a
început activitatea în noiembrie. Toate cele trei ghişee
beneficiază de asistenţă tehnică din partea USAID.
Celelalte regiuni se străduiesc să ţină pasul cu aceşti
lideri regionali ai reformei: astfel, încă 12 Ghişee Unice
urmează să fie deschise până în vara anului 2006.
Guvernul Moldovei tinde spre integrarea europeană, iar Ghişeele
Unice sunt văzute ca un pas important înspre alinierea la normele
europene.
|
MESAJELE
PUTERNICE ÎI ÎNDEAMNĂ PE ANTREPRENORII MOLDOVENI SĂ OPUNĂ
REZISTENŢĂ
 |
|
Ministerul
Economiei şi Comerţului din Moldova – în fruntea campaniei
„Implică-te”!
|
"Prea multe rapoarte?" "Greu de început o
afacere?" "Prea multe controale?" Acestea sunt doar câteva
dintre mesajele, pe care le puteţi vedea deseori, în timp ce străbateţi
Moldova. Fiecare dintre ele se sfârşeşte cu "Combate!"
La 6 februarie a intrat în vigoare noua lege cu
privire la sistematizarea mediului legislativ şi regulatoriu pentru
activitatea de afaceri, cunoscută sub denumirea de "legea ghilotinei".
În decursul a şase luni Guvernul Moldovei a revizuit şi a
sistematizat legile împovărătoare, moştenite din
timpurile sovietice, cu scopul de a lichida regulamentele ambigue, repetitive
şi neeficiente cu privire la activitatea de afaceri, care împiedică
investiţiile şi dezvoltarea întreprinderilor.
Însă acesta a fost doar primul pas în
lupta contra reglementării excesive şi corupţiei. Următorul
pas important era şi încă rămâne cultivarea unei
înţelegeri a reformei regulatorii în mediul birocraţilor
verigii de mijloc. Pentru realizarea acestei sarcini cetăţenii
şi antreprenorii moldoveni sunt chemaţi la acţiune prin
intermediul campaniei de informare Implică-te,
lansată de proiectul Reforma Regulatorie în Moldova (RRM) al USAID.
Prin
intermediul caricaturilor de pe panourile publicitare, postere şi flash
card-uri campania de informare Implică-te
îi îndeamnă pe cetăţeni şi antreprenori să
se implice şi să susţină implementarea reformei la nivel
comunitar. Ea îi cheamă la protecţia afacerilor legitime de la
amestecurile frecvente ale autorităţilor publice, la contracararea
abuzului birocratic şi punerea la îndoială a regulamentelor
ineficiente cu privire la activitatea de afaceri, ce reţin dezvoltarea
business-ului. Ea identifică obstacolele în calea dezvoltării
afacerilor şi îndeamnă la acţiuni. Purtând stema
Guvernului Republicii Moldova, campania transmite un mesaj puternic: afacerile
se desfăşoară într-un mediu legislativ şi de
reglementare nou.
Panourile
publicitare sunt în centrul campaniei de informare a RRM. Amplasate
în 12 oraşe regionale, aceste panouri ajung în câmpul
vizual a circa 150 000 de moldoveni în fiecare zi. Doar în
Chişinău, aparte, în jur de 100 000 de oameni văd
zilnic panourile publicitare cu inscripţia Implică-te.
Din
momentul amplasării panourilor la Cahul, capitala de afaceri din sudul
Moldovei, numărul de apeluri la liniile fierbinţi ale reformei
regulatorii în vederea solicitării informaţiei referitor la
drepturile antreprenorilor şi pentru raportarea cazurilor de abuz
birocratic, a crescut cu 91%, la Hînceşti, centrul de business–satelit
situat la 40 km de la Chişinău, acest numărit s-a mărit cu
45%, iar în Ceadîr Lunga, principalul centru comercial al UTA
Gagauzia, regiune populată de vorbitori ai limbilor turcă şi
rusă, el a crescut cu 53%.
În
cadrul noului program de informare vizând reforma, panourile
publicitare, posterele şi flash card-urile sunt complinite de resursele
on-line. Situl Reformei Regulatorii, www.bizreforma.md,
le asigură vizitatorilor accesul la textele legilor şi
regulamentelor, care afectează dezvoltarea afacerilor. Acest sit, de
asemenea, găzduieşte registrul on-line al regulamentelor actualizate,
administrat de către Ministerul Economiei şi Comerţului cu
asistenţa tehnică şi financiară din partea proiectului
USAID.
Fluxul
continuu de informaţii disponibile în diverse formate – de la
flash card-uri pentru şoferii de camioane, până la baza de
date a reformei regulatorii – atrage cetăţenii şi
antreprenorii în procesul reformei regulatorii şi îi face să
se simtă părtaşi la iniţiativa dată.
Potrivit D-lui Ion Chicu de la Ministerul Economiei şi
Comerţului, creşterea nivelului de informare al publicului datorită
campaniei Implică-te, a sporit
presiunea asupra autorităţilor publice de a obţine rezultate
palpabile la etapa, care succedă fazei de implementare a ghilotinei.
Astfel, în timp ce Guvernul revizuieşte şi
sistematizează legislaţia împovărătoare, iar autorităţile
publice locale îşi formează o înţelegere a
beneficiilor reformei regulatorii, cetăţenii şi antreprenorii
moldoveni se implică activ pentru a "Combate!" abuzul din
partea demnitarilor.
|
PROIECTUL
DE EVACUARE A DEŞEURILOR SOLIDE UNEŞTE MEMBRII UNEI COMUNITĂŢI
 |
|
Noul camion de transportat gunoi al oraşelului Ştefan Vodă
|
ŞTEFAN VODĂ -
Prin muncă asiduă şi ingeniozitate cei 7 779 de
cetăţeni din Ştefan Vodă, o localitate din
sud-estul Moldovei, au pus bazele unui program complex de evacuare a
deşeurilor solide, inofensiv pentru mediul ambiant. Programul
include o campanie de salubrizare şi educare a întregii
comunităţi, achiziţionarea noilor tomberoane pentru
gunoi, a unui nou camion de transportat gunoiul şi lichidarea a
17 gunoişti neautorizate din jurul oraşului. "Evacuarea
mai eficientă a deşeurilor solide din oraş devenise
prioritatea numărul unu pentru locuitori şi autorităţile
publice locale. Am mobilizat eforturile noastre comune în
vederea soluţionării problemei majore cu care ne-am
confruntat timp îndelungat", – spune Vitalie
Rusanovschi, locuitor din Ştefan Vodă.
Cu puţin timp în urmă sistemul
de colectare a gunoiului din gospodării se transformase într-unul
sporadic şi nesigur. Aceasta se datora, într-o mare măsură,
stării de deteriorare avansată, în care ajunseseră
cele două camioane de transportat gunoi ale comunităţii.
Ambele maşini depăşiseră vârsta de 20 de ani
şi nu te puteai bizui pe ele. Acumularea gunoiului din gospodării
de-a lungul străzilor oraşului prezenta riscuri serioase
pentru starea sănătăţii publice şi cea
ecologică. "Îmi amintesc de numeroasele cazuri, când camioanele învechite
se defectau, iar gunoiul nu era evacuat timp de două sau trei săptămâni
la rând. În regim temporar de urgenţă pentru
colectarea gunoiului erau recrutaţi lucrătorii primăriei
şi elevii, iar proprietarii de tractoare erau angajaţi
contra unei plăţi considerabile pentru transportarea lui.
Aceasta crea mari incomodităţi pentru cei implicaţi
şi ducea la cheltuieli enorme ale banilor publici", relatează
Gheorghe Anghel, Primarul oraşului Ştefan Vodă.
Cu
asistenţa tehnică şi susţinerea financiară
în sumă de 18 345 dolari SUA din partea Proiectului
Reforma Autorităţilor Publice Locale al USAID, în
prezent funcţionează evacuarea regulată a gunoiului din
gospodării la noua gunoişte autorizată a oraşului.
Cetăţenii din localitate şi autorităţile
publice locale au contribuit cu o finanţare suplimentară
în valoare de 5 100 dolari SUA la acest proiect. Voluntarii
au ajutat, de asemenea, la repararea porţiunii de 1 km a drumului,
care va asigura accesul noului camion de transportat gunoi şi
altor maşini spre locul amplasării gunoiştii autorizate.
În
vederea asigurării în viitor a durabilităţii
proiectului de evacuare a deşeurilor solide, a fost iniţiată
o campanie generală de salubrizare şi un program de educare
a publicului. Pentru a aminti în continuare cetăţenilor
despre importanţa unei comunităţi ecologic viabile, cu
asistenţa Fondului Ecologic Naţional au fost achiziţionate
70 de containere şi tomberoane noi pentru colectarea gunoiului,
care au fost amplasate în locurile critice din tot oraşul
pentru a fi folosite zilnic de localnici. "Acesta a fost, într-adevăr,
un efort al întregii comunităţi", – spune
Primarul Anghel. Iar apoi constată: "Acest efort comun al cetăţenilor,
autorităţilor publice locale şi Proiectului Reforma
Autorităţilor Publice Locale al USAID de a implementa planul
strategic al comunităţii noastre a demonstrat, că noi,
comunitatea, putem soluţiona problemele, dacă ne unim
eforturile şi aplicăm o abordare directă."
|
UN
CREDIT
ÎN
VALOARE
DE
500 000
DE
LEI,
ACORDAT
PE
GARANŢIA
USAID,
AJUTĂ
O
FEMEIE
DE
AFACERI
DIN
MOLDOVA
SĂ-ŞI
EXTINDĂ
FERMA
DE
PĂSĂRI
 |
|
Antreprenoarea
Svetlana
Nani
este
mîndră
de
ferma
sa
de
păsări
|
CHETROSU
-
În
ianuarie 2005 Svetlana Nani, o antreprenoare de succes din Chetrosu, a
reuşit să obţină un credit de 500 000 de lei
(aproximativ 40 000 de dolari SUA) de la Banca
Socială, datorită Programului USAID de Garantare a
Portofoliului pentru Împrumuturi (LPG). Banca
Socială e una din cele şapte instituţii financiare
– parteneri ai USAID, care au primit garanţii pentru
portofoliul de împrumuturi, ce acoperă 50 la sută din
riscurile băncilor-parteneri în acordarea împrumuturilor
pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) şi
pentru fermieri. Garanţiile USAID permit băncilor să
acorde credite clienţilor cu risc sporit, aşa cum sunt
întreprinderile nou‑create şi fermierii.
În 2002 Svetlana Nani, un fost funcţionar al
departamentului de credite bancare, îşi investeşte toţi
banii într-o fermă de păsări. La început
angajează 5 lucrători, dar în curând aproape tot
satul munceşte la ferma ei. La începutul lui 2005 femeia de
afaceri din Chetrosu are deja în proprietate 8 clădiri.
Volumul producţiei la care a ajuns ferma este impresionant, dar
Svetlana ştie că cererea pe piaţă rămâne
înaltă. Ea intenţionează să cumpere
echipament modern pentru a mări vânzările, dar
capitalul de care dispune nu este suficient pentru o astfel de investiţie.
Unica soluţie pentru a face investiţia convenabilă
şi pentru a mări productivitatea fermei era împrumutul
bancar. Cu banii obţinuţi drept împrumut Svetlana Nani
a putut cumpăra echipament modern, controlat cu ajutorul unui
computer, pentru una din cele cinci crescătorii de păsări.
Noua tehnologie face economie de hrană, scurtează perioada
de creştere a puilor şi are nevoie de mai puţini
operatori. Acum afacerea Svetlanei înfloreşte – ea oferă
locuri de muncă pentru 60 de persoane şi vinde peste 60 000
de pui în decursul unui ciclu de 45 de zile.
De
la
momentul
lansării
în
2000
a
primului
Program
al
USAID
de
Garantare
a
Portofoliului
pentru
Împrumuturi
în
Moldova
au
fost
acordate
mai
mult
de
1 000
de
credite
ÎMM-urilor
şi
antreprenorilor
din
agricultură,
cu
o
valoare
totală
de
peste
17
milioane
de
dolari
SUA.
|
PERSEVERENŢA ŞI PARTICIPAREA SUNT RĂSPLĂTITE LA
LICEUL "AL. RUSSO"
 |
|
Cum işi
imaginează unul dintre elevi WC-ul nou al şcolii
|
ORHEI - În
fiecare zi de şcoală, pe vreme frumoasă sau mohorâtă,
în jur de 1 000 de elevi de la Liceul Teoretic "Al.
Russo" din Orhei
traversează cei 100 de metri, ce despart clădirea şcolii lor de
closetele exterioare. În 1995 sistemul de încălzire al şcolii
a ieşit din funcţiune, ceea ce a dus la îngheţarea şi
spargerea conductelor de apă. De atunci nu este apă curgătoare
şi toaletele nu mai funcţionează. Conform părinţilor,
învăţătorilor şi Serviciului Sanitar de Stat,
folosirea closetelor exterioare, care sunt, de asemenea, folosite şi de
pietonii pieţei orăşăneşti, creează riscul
contaminării bolilor infecţioase pentru elevii liceului.
Către
anul 2003 părinţii şi învăţătorii de la
liceul "Al. Russo" au
obosit să aştepte ca cineva să le rezolve această problemă;
ei au format Asociaţia Părinţilor şi Profesorilor şi au
asigurat în mod direct acordarea finanţării de către Primăria
oraşului Orhei pentru instalarea unui sistem de încălzire
autonomă. Înaripată de succesul său rapid, Asociaţia
s-a adresat mai apoi primăriei şi unui organism de donatori pentru susţinere
în vederea reparării sistemului de aprovizionare cu apă şi
renovării toaletelor din liceu. "N-a fost uşor. Proiectul nostru
a fost respins de căteva ori, iar nor ne-am gândit că astfel de
proiecte nu se finanţează în Moldova", – relatează
Aliona Ghenu, învăţătoare la liceu.
În
decembrie 2004 vicepreşedintele Asociaţiei a adunat părinţii
şi profesorii pentru a face un schimb de informaţii pe marginea noului
Program de Participare Civică din Moldova, finanţat de Guvernul S.U.A.
prin intermediul USAID şi administrat de către IREX. "Ne-am dat
seama imediat că aici exista o posibilitate pentru noi şi schiţa
de bază a proiectului a fost acceptată de toţi unanim", –
relatează Margareta Paiul, directoarea liceului. "Forul comunităţii
PPC, moderat de Tudor Golub, Organizator Social la IREX, a arătat ce ne
lipsea – cheia consta în participarea tuturor părţilor
interesate din comunitate." Cetăţeni, părinţi,
profesori, elevi, autorităţi publice locale şi voluntari de la
Corpul Păcii s-au unit pentru a duce la bun sfârşit planul de
înlocuire a sistemului de aprovizionare cu apă şi reparare a
toaletelor din liceu. Cetăţenii sunt implicaţi în toate
etapele proiectului, începând cu lucrările de proiectare, până
la munca necalificată de voluntariat (demolare) şi planificarea
exploatării durabile a noilor instalaţii. În luna mai 2005
Programului de Participare Civică al IREX a consimţit să se alăture
cetăţenilor, autorităţilor locale şi raionale şi
Corpului Păcii în vederea finanţării implementării
acestui proiect.
"Noi
suntem, de asemenea, convinşi că angajamentul şi participarea cetăţenilor,
partenerilor şi beneficiarilor va fi de lungă durată. Noi am
adunat scrisorile de garanţie şi acordurile semnate cu toţi
partenerii noştri, asigurându-ne ca planul nostru de întreţinere
a sistemului de aprovizionare cu apă să fie implementat", –
spune Constantin Godonoaga, Preşedintele Asociaţiei Părinţilor
şi Profesorilor.
Până
la 1 septembrie, Ziua Cunoştinţelor în Moldova, care marchează
începutul noului an şcolar, peste 1 000 de copii şi
profesori de la Liceul "Al.
Russo" vor putea
împărtăşi bucuria de a vedea rezultatul muncii lor de lungă
durată: toalete curate şi igienice, apă caldă curgătoare,
senzaţia de împlinire şi energia reînnoită pentru găsirea
următorului proiect necesar.
|
LANSAREA STUDIULUI
NAŢIONAL
DE
EVALUARE
A
SITUAŢIEI
DEMOGRAFICE
ŞI
DE
SĂNĂTATE
ÎN
REPUBLICA
MOLDOVA
 |
|
O persoană implicată în colectarea
datelor, efectuând testarea anemiei
|
CHISINAU
–
La mijlocul lunii iunie a fost lansat procesul de
colectare a datelor pentru primul Studiu Demografic şi de Sănătate
(SDS) realizat în Moldova. Spre sfârşitul lunii august 2005
persoanele însărcinate cu intervievarea vor vizita un eşantion
reprezentativ de 12 000 de gospodării preselectate din Moldova
şi vor colecta informaţii de la femei şi bărbaţi cu
vârsta cuprinsă între 15-49 de ani.
Datele colectate vor furniza un belşug de
informaţii, ce vor fi utilizate de către managerii de programe şi
persoanele, care determină politica, pentru a evalua programele curente
în domeniul sănătăţii publice şi situaţia
demografică din Moldova, la fel ca şi pentru a formula strategii
şi programe de dezvoltare ulterioară. SDS va examina astfel de domenii,
cum sunt rata de fertilitate, de mortalitate infantilă şi mortalitate
a copiilor, imunizările copiilor, asistenţa antenatală, la naştere
şi postnatală. Studiul va furniza, de asemenea, informaţii cu
privire la cunoştinţele, atitudinile şi comportamentul respondenţilor
în problemele legate de bolile sexual transmisibile şi SIDA şi
prevalenţa violenţei în familie. Suplimentar, vor fi făcute
măsurătorile antropometrice pentru a determina statutul nutriţional
al copiilor şi femeilor; va fi testat iodul în sare, iar femeile
şi copiii cu vârsta de până la cinci ani, care-şi vor
da acordul, vor fi supuşi testării anemiei.
Rezultatele preliminare ale SDS din Moldova vor fi
disponibile în luna octombrie 2005. În mai 2006 va fi organizat un
seminar naţional, la care va fi prezentat raportului final. Fişierul
cu datele studiului efectuat va fi la dispoziţia oricărei instituţii
interesate sau individ, care ar dori să întreprindă nişte
analize suplimentare, atât la nivel naţional, cât şi la
cel internaţional.
SDS din Moldova este finanţat, în primul
rând, de către Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională.
În calitate de parteneri şi co-sponsori ai proiectului figurează,
de asemenea, UNICEF şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA),
iar organizaţia „Macro International” acordă asistenţă
tehnică Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină
Preventivă, agenţia din cadrul Ministerului Sănătăţii
responsabilă pentru implementarea studiului.
|
ANUNŢ
PRIVIND
CONFERINŢA
NAŢIONALĂ
CU
PRIVIRE
LA
CONSOLIDAREA
TERENURILOR
AGRICOLE
–
8
IULIE
2005
Consolidarea
terenurilor agricole în baza pieţei – principalul subiect de discuţii
în cadrul Conferinţei Naţionale de la Chişină
 |
|
|
CHISINAU
–
În
decursul ultimei decade Moldova a obţinut progrese semnificative la
capitolul cedarea terenurilor agricole aflate în proprietatea statului
proprietarilor privaţi. Constituind piatra de la temelie în
procesul de tranziţie economică, procesul privatizării
trebuie să fie urmat de nişte paşi, care să asigure o
formă sigură de proprietate asupra pământului şi o
dezvoltare a pieţei funciare. Totuşi, în pofida succesului
remarcabil înregistrat de procesul reformei funciare, fragmentarea
terenurilor agricole a avut loc ca un efect secundar cu implicaţii
negative pentru investiţiile private şi publice şi pentru creşterea
economică durabilă. Consolidarea terenurilor agricole în
baza pieţei este necesară pentru a rezolva aceste probleme şi
a asigura o dezvoltare viabilă a pieţei funciare.
La
8 iulie 2005 a avut loc Conferinţa Naţională cu privire la PROGRAMUL
NAŢIONAL DE CONSOLIDARE A TERENURILOR AGRICOLE, organizată de
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova
în cooperare cu Proiectul de Susţinere a Privatizării Pământului
al USAID.
Conferinţa
a prezentat o analiză a problemelor curente şi perspectivelor de
dezvoltare a agriculturii din Moldova, concentrându-se asupra constrângerilor
existente pentru consolidarea terenurilor agricole în baza pieţei
şi lipsa programelor de creditare ipotecară. Un set de recomandaţii
cu privire la Programul Naţional de Consolidare a Terenurilor Agricole
a fost pregătit pentru Guvern şi făcut public.
Această
conferinţă, organizată la iniţiativa Ministerului
Agriculturii, este un exemplu al schimbării pozitive în politica
guvernului în sectorul agricol şi constituie o renunţare la
încercările anterioare de a implementa o consolidare a terenurilor
agricole condusă de stat. Această conferinţă atestă
angajamentul total al Guvernului de a efectua reforma, iar rezultatele ei
reprezintă încă un pas în direcţia constituirii unei
economii de piaţă eficiente în Moldova.
|
PENTRU O
FEMEIE DE VÂRSTA A TREIA LAPTELE ÎNSEAMNĂ INDEPENDENŢĂ
FINANCIARĂ
 |
|
Un inspector
verifică calitatea laptelui
|
DURUITOAREA
NOUĂ
–
Mulsul
vacii
este
parte
din
viaţa
de
zi
cu
zi
a
Valentinei
Voloşenovscaia,
care
a
atins
vârsta
de
60
de
ani.
Pentru
ea,
ca
şi
pentru
multe
dintre
consătencele
sale
din
Duruitoarea
Nouă,
laptele
este
un
produs
de
bază
vital
pentru
fiecare
gospodărie.
Însă
D-na
Voloşenovscaia
nu
s-a
gândit
vreodată,
că
laptele
ar
putea,
de
asemenea,
să-i
aducă
un
venit
suplimentar
familiei
sale.
"Cine
s-ar
fi
gândit,
că
aş
putea
să
devin
antreprenor
la
vârsta
mea?"
–
zice
ea
zâmbind.
Cu câţiva ani în urmă Valentina s-a alăturat
cooperativei de colectare a laptelui "Lactica"
din satul vecin Cuconeşti. Începănd
cu anul 2001, Programul PFAP al USAID s-a implicat în
ajutarea antreprenorilor rurali si proprietarilor de pămănt
să
se unească în
cooperative de intreprinzători,
precum e "Lactica". Cooperativa achită cu regularitate
plata pentru laptele colectat. "Aşa cum noi avem două vaci,
obţinem întotdeauna un surplus de lapte. În dependenţă
de necesităţile gospodăriei noastre, uneori vindem mai mult,
alteori – mai puţin. În mediu noi câştigăm
aproximativ câte 25-30 de lei pe zi, ceea ce este foarte bine pentru
noi," – declară Valentina cu satisfacţie.
În
2003 cooperativa de întreprinzători "Lactica" a căstigat
un grant în sumă de 10 000 dolari SUA din partea Programului de
Asistentă a Fermierilor Privati (PFAP) pentru achizitionarea
utilajului modern de colectare si răcire a laptelui, ceea ce i-a
permis cooperativei să păstreze laptele o perioadă mai
îndelungată, să mentina nivelul de igiena cerut de guvern
si, ce este cel mai important, sa ofere un pret mai bun membrilor
cooperativei. De atunci cooperativa a realizat o crestere impresionantă,
transformăndu-se în cea mai mare cooperativă de colectare
a laptelui din nordul Moldovei cu 17 centre de colectare. Vănzările
cooperativei "Lactica" au crescut de la 8 600 dolari SUA în
2002, la 547 000 dolari SUA în 2004.
Începănd
cu anul 2001, Programul PFAP al USAID s-a implicat în
ajutarea antreprenorilor rurali si proprietarilor de pămănt
să
se unească în
cooperative de intreprinzători,
precum e "Lactica". La ziua de azi sunt înregistrate
180 de cooperative de întreprinzători
cu 15 541 de membri.
|
CLINICILE
JURIDICE DIN MOLDOVA SE UNESC PENTRU A STIMULA EDUCAŢIA CLINICĂ DE
DREPT ŞI A AJUTA UN NUMĂR MAI MARE DE PERSOANE DEZAVANTAJATE
 |
|
Clinicienii
din Moldova discută care sunt obiectivele de bază ale Federaţiei
Clinicilor Juridice din Moldova
|
COMRAT
- La
12 mai 2005 patru clinici juridice din Moldova s-au întrunit în
orăşelul Comrat, din sudul Moldovei, unde au adoptat Declaraţia
cu privire la Crearea Federaţiei Clinicilor Juridice din Moldova.
Clinicile juridice din Moldova, trei dintre care sunt finanţate de
Programul Statul de Drept al USAID, implementat de către Asociaţia
Avocaţilor Americani (ABA)/Programul CEELI, au două scopuri
importante: să instruiască studenţii de la drept la
capitolul deprinderile practice de avocaţie şi valorile etice
şi să asigure asistenţă juridică de calitate
persoanelor sărace sau social dezavantajate, care nu-şi pot
permite să achite asistenţa legală într-un alt mod.
Membrii
fondatori ai Federaţiei proaspăt create reprezintă toate
regiunile Moldovei: Clinica Juridică din Chişinău, centru,
Clinica Juridică din Bălţi, nord, Clinica Juridică din
Tiraspol, regiunea Transnistreană şi Clinica Juridică din
Comrat, sud. Federaţia şi-a stabilit câteva scopuri ambiţioase:
stimularea schimbului de informaţii şi experienţă
între clinici; reprezentarea şi promovarea intereselor
clinicilor juridice din Moldova în relaţiile cu autorităţile
statului moldovenesc şi administrarea facultăţilor de drept
din întreaga ţară; cooperarea strânsă cu
organizaţiile de acordare a asistenţei juridice şi organizaţiile
pentru drepturile omului din Moldova; referirea cazurilor clienţilor
către aceste organizaţii şi centre pe măsura necesităţilor.
Crearea
Federaţiei marchează maturizarea Clinicilor Juridice din
Moldova, care devin furnizori importanţi ai tinerilor jurişti de
o calificare înaltă şi ai viitorilor militanţi pentru
drepturile omului. ABA/CEELI va continua să susţină cu
finanţarea din partea USAID dezvoltările organizaţionale
şi administrarea proiectului Federaţiei, deoarece aceasta
contribuie la promovarea Statului de Drept in Republica Moldova.
|
INFRASTRUCTURA DE DEPOZITE FRIGORIFICE VA PRIMI ASISTENŢĂ
PRIORITARĂ
 |
|
Fructele
proaspete
care
sunt
păstrate
în
condiţii
optime
se
vînd
la
un
preţ
de
4
ori
mai
mare
decît
cele
vîndute
direct
din
livadă
|
Moldova
are
nevoie
urgentă
de
a
reabilita
depozitele
frigorifice
existente
precum
şi
de
a
mări
capacitatea
de
depozitare
pentru
a
susţine
creşterea
sectorului
agricol
de
produse
proaspete
–
aceasta
a
fost
concluzia
principală
a
unui
studiu
a
industriei
frigorifice
din
întreaga
ţară,
desfăşurat
cu
finanţarea
USAID.
Aşa
cum
tot
mai
mulţi
producători
investesc
în
plantaţii
horticole
noi,
cererea
pentru
spaţiu
frigorific
de
păstrare
creşte
şi
ea,
devenind
un
obstacol
mare
pentru
dezvoltarea
de
mai
departe
a
economiei.
Proiectul
de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) finanţat de USAID a
lansat de curînd un program de asistenţă tehnică
în colaborare cu Organizaţia Mondială a Logisticii
Alimentare (World Food Logistics
Organization – WFLO) şi Asociaţia Naţională a
Depozitelor Frigorifice (ANDF) pentru a determina priorităţile
pentru reabilitarea infrastructurii de depozite frigorifice din Moldova.
Studiul
desfăşurat la sfîrşitul lunii noiembrie 2004 a permis
elaborarea unei hărţi detaliate a depozitelor frigorifice şi
a stării lor curente. ANDF a inclus într-o bază de date
circa 154 de depozite cu o capacitate totală de 153.320 tone. Dintre
acestea, doar 44% funcţionează, 36% utilizează amoniu, iar
64% utilizează Freon. Mai mult de jumătate din cele din urmă
folosesc însă Freon 12 care va fi interzis începînd
cu anul 2007.
În
baza acestor concluzii, PDBA a elaborat un plan strategic de eliminare a
problemelor operaţionale şi funcţionale în cadrul
acestei ramuri. Printre altele, planul prevede educarea managerilor
depozitelor frigorifice în ceea ce priveşte metodele corecte de
păstrare a producţiei, controlul temperaturii şi umidităţii,
design-ul şi operarea depozitelor, precum şi practici generale
de administrare. În perioada 18-22 aprilie, 2005, CNFA
desfăşoară 4 seminare regionale în colaborare cu WFLO,
ANDF şi UniAgroProtect.
|
FRUCTELE ŞI LEGUMELE
MOLDOVENEŞTI AU POTENŢIAL PE PIAŢA DIN MOSCOVA
 |
|
Consumatorii
din
Moscova
doresc
o
gamă
variată
de
legume
şi
fructe
proaspete
şi
gustoase
|
Studii
recente
ale
pieţelor
din
Moscova
indică
o
cerere
mare
pentru
fructe
şi
legume
produse
în
Moldova.
Cercetarea
efect
ua
tă
de
compania
GfK,
în
colaborare
cu
Proiectul
de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) finanţat de USAID, a
demonstrat că produsele din Moldova au o reputaţie pozitivă
din punct de vedere a gustului şi aromei, însă lasă
mult de dorit la capitolul imagine, ambalaj şi termeni de livrare.
Importatorii de produse moldoveneşti şi-au exprimat în mod
special dorinţa de a vedea o gamă mai variată de produse
pentru a satisface cererea tot mai mare pentru legume şi fructe
proaspete şi de o calitate înaltă.
Proiectul
de Dezvoltare a Businessului Agricol implementat de CNFA are drept scop
creşterea exporturilor de legume, fructe şi alte produse
moldoveneşti agricole de valoare înaltă. PDBA va determina
cererea pieţei, va îmbunătăţi calitatea producţiei
şi va facilita procesul de distribuţie şi export.
PDBA
a lansat deja o serie de studii de piaţă pentru a defini mai
bine cerinţele şi posibilităţile pentru exportul de
struguri de masă, roşii şi pomuşoare în Moscova.
Aceste studii vor permite producătorilor din Moldova să-şi
ajusteze activitatea conform cererii de pe piaţă şi să
livreze o producţie mai adecvată deja în anul curent.
|
PROPRIETARII
FERMEI
DE
LAPTE
AU
OBŢINUT
DOUĂ
MILIOANE
LEI
DIN
VÂNZĂRI
Producătorii
de lapte şi-au mărit venitul cu 50% în urma înregistrării
cooperativei
 |
|
Maria Leahu furnizează zilnic
lapte proaspăt la cooperativă
|
CAINARII VECHI - Când
Ludmila
Serepitco,
o
învăţătoare
la
pensie
din
satul
Căinarii
Vechi,
a
pus
începutul
unui
modest
punct
de
colectare
a
laptelui
cu
8
ani
în
urmă,
ea
nu-şi
imagina
că
încercarea
sa
în
calitate
de
antreprenor
va
afecta
vieţile
atâtor
consăteni.
Şi-a
dat
seama
de
potenţialul
nevalorificat
al
creării
unei
cooperative
a
producătorilor
de
lapte
doar
atunci,
când
l-a
găzduit
pe
primul
său
voluntar
prin
intermediul
Programului
de
Voluntari
în
Domeniul
Agriculturii
finanţat
de
USAID.
După
2
ani
de
colaborare
cu
voluntarii
programului
"De
la
fermier
la
fermier"
(Farmer-to-Farmer)
vânzările
cooperativei
au
atins
nivelul
de
2
milioane
lei
(peste
150
mii
de
dolari
SUA)
în
anul
2004,
ceea
ce
reprezintă
o
creştere
de
56%
la
venitul
individual
al
fermierilor
în
comparaţie
cu
anul
2003.
Peste
300
de
producători
de
lapte
au
beneficiat
de
serviciile
veterinare
disponibile
la
cooperativă
şi
au
raportat
o
producţie
de
lapte
mărită,
ca
rezultat.
Managerul
Ludmila
şi
membra
cooperativei,
Maria,
sunt
în
aşteptarea
unui
nou
an
productiv;
ele
sunt
sigure
că
surplusul
de
lapte
al
fermierilor
îşi
va
găsi
întotdeauna
o
piaţă
de
desfacere
datorită
contractului
solid
încheiat
între
cooperativă
şi
fabrica
de
prelucrare
a
laptelului.
|
COACEREA
PÂINII
SUCCESULUI
Mirosul
pâinii proaspăt coapte dezvăluie noi oportunităţi de
afaceri
 |
|
Deschiderea
brutăriei
"Vatra"
|
SLOBOZIA MARE - Cu
mai puţin de un an de activitate, Brutăria "Vatra" din
Slobozia Mare este deja populară datorită pâinii şi
plăcintelor sale de o calitate excepţională, care se
realizează în 6 sate din sudul Moldovei. Graţie utilajului
nou şi asistenţei de marketing acordate prin intermediul
Programului de Comercializare pentru Fermierii Privaţi (PFCP) al
USAID, "Vatra" şi-a mărit calitatea produselor oferite,
şi-a diversificat asortimentul şi a înregistrat vânzări
în sumă de peste 60.000 dolari SUA în primele 6 luni de
funcţionare. Suplimentar la aducerea pâinii proaspete pe mesele
a 800 de familii, şcoli şi grădiniţe de copii din
regiune, "Vatra", de asemenea, asigură un loc de muncă
pentru 14 femei, o piaţă de desfacere pentru făina de grâu
a fermierilor locali şi o contribuţie semnificativă la
bugetul local.
|
INAUGURAREA
PRIMULUI
ÎN
MOLDOVA
GHIŞEU
UNIC
ON-LINE
 |
|
Obţinerea
autorizaţiilor
în
domeniul
comerţului
a
devenit
la
fel
de
uşoară
ca
şi
tastarea
butonului
la
calculator
|
CAHUL
- În
Cahul
obţinerea
autorizaţiilor
în
domeniul
comerţului
a
devenit
la
fel
de
uşoară
ca
şi
tastarea
butonului
la
calculator,
datorită
"Unic
Plus
On-line"
–
primului
Ghişeu
unic
on-line
pentru
eliberarea
autorizaţiilor
în
domeniul
comerţului
din
Republica
Moldova.
Această
iniţiativă
fără
precedent,
susţinută
de
proiectul
BIZPRO,
finanţat
de
USAID
va
transforma
procesul
de
obţinere
a
autorizaţiilor
în
domeniul
comerţului
în
unul
rapid,
necostisitor
şi
previzibil.
Ghişeul "Unic Plus On-line" a fost oficial inaugurat de către
Primarul de Cahul, Preşedintele Camerei Naţionale de Industrie
şi Comerţ şi Directorul oficiului regional USAID în
Moldova Dl. John C. Starnes.
Ghişeul Unic îşi va desfăşura activitatea sub
auspiciul Camerei de Industrie şi Comerţ, filiala Cahul, în
parteneriat cu autorităţile publice locale şi Primăria
oraşului Cahul.
Acest
Ghişeu on-line reprezintă o facilitate unică de eliberare a
autorizaţiilor care va determina micii antreprenori să activeze
în sectorul formal, contribuind la o creştere economică
reală şi crearea noilor locuri de muncă pentru întreaga
regiune. Ghişeul unic a transformat procedura împovărătoare
şi deseori complexă de altădată în una simplă
şi transparentă pentru înregistrarea afacerilor şi
eliberarea autorizaţiilor în domeniul comerţului, susţinând
astfel efortul oraşului Cahul de a câştiga reputaţia
capitalei de afaceri din sudul Moldovei.
Ca
parte componentă a unui program amplu de reformare a cadrului
normativ, bazat pe parteneriatul public/privat, această iniţiativă
de nivel local va îmbunătăţi simţitor mediul de
reglementare a activităţii antreprenoriale, fiind în acelaşi
timp o invitaţie pentru investitorii străini să vină
la Cahul.
|

Strategia curentă a USAID în Moldova (2001-2006) conţine proiecte
noi, ce vizează susţinerea dezvoltării antreprenoriatului
privat, a instituţiilor democratice şi domeniul asistenţei
sociale. Proiectele date sunt prezentate în continuare:
Dezvoltarea Antreprenoriatului Priva
Instituţii Democratice
Reţeaua de Securitate Socială
Paginile web din Moldova ale implementatorilor:
Paginile web din SUA ale implementatorilor:
USAID nu poartă răspundere pentru conţinutul următoarelor pagini web:
Mijloace de comunicare în masă
Str. Banulescu-Bodoni 57/1,
Clădirea ASITO, etajul 5
Chisinau, Moldova 2005
Tel: (037322) 20-18-00
Fax: (037322) 23-72-77
http://www.usaid.md
Contactaţi-ne
|
 |
|